Leprosul din Ierusalim, eroul care a inspirat un film: povestea regelui fără chip care și-a dat viața pentru creștinism, Balduin al IV-lea și ”Regatul Cerului”

Baldwin al IV-lea a trăit întrea anii 1161–1185 mai era numit și Regele Lepros. A fost regele Ierusalimului din 1174 până la moartea sa în 1185.

A fost admirat de contemporanii săi și de istoricii de mai târziu pentru puterea sa de voință și devotamentul față de regatul latin în fața leprei care, în cele din urmă, l-a lăsat orb și incapabil să-și folosească mâinile și picioarele. Alegând consilieri competenți, regele Baldwin a condus un tărâm înfloritor și a reușit să-l protejeze de marele conducător musulman Ayyubid Saladin.

Baldwin a dezvoltat primele simptome de lepră în copilărie, dar a fost diagnosticat abia după ce a ajuns la putere, la moartea tatălui său, regele Amalric. După aceea, mâinile și fața lui au devenit din ce în ce mai desfigurate. Contele Raymond al III-lea de Tripoli a condus regatul în numele lui Baldwin până când regele a ajuns la vârsta majoratului, în 1176. De îndată ce și-a asumat guvernarea, Baldwin a plănuit o invazie a Egiptului, care a eșuat din cauza lipsei de cooperare a vasalilor săi. Saladin a atacat, la rândul său, regatul lui Baldwin în 1177, dar regele și nobilul Raynald de Châtillon l-au respins la Montgisard, câștigând faima lui Baldwin. Tânărul rege a stăpânit călăria, în ciuda faptului că și-a pierdut treptat simțul tactil în extremități și a fost capabil să lupte în bătălii până în ultimii ani.

Leprosul din Ierusalim suferea de lepră, o boală incurabilă

Lepra l-a împiedicat pe Baldwin să se căsătorească. Spera să abdice când sora sa, Sibylla, s-a căsătorit cu William de Montferrat în 1176, dar William a murit în anul următor. În 1180, pentru a preveni o lovitură de stat a contelui Raymond al III-lea de Tripoli și a prințului Bohemond al III-lea al Antiohiei, Baldwin a pus Sibylla să se căsătorească cu Guy de Lusignan. Guy i s-a opus o mare parte a nobilimii și în curând și-a afectat definitiv relația cu Baldwin. Discordia internă care a urmat l-a forțat pe Baldwin să rămână rege, deoarece numai el era capabil să unească nobilimea care se certa. Baldwin l-a respins din nou pe Saladin în 1182, dar lepra l-a făcut orb și incapabil să meargă sau să-și folosească mâinile în 1183. L-a dezmoștenit pe Guy și l-a încoronat co-rege pe fiul lui Sibylla, Baldwin al V-lea, înainte de a fi luat într-o așternuță pentru a ridica asediul lui Saladin. Kerak. Baldwin nu a reușit să anuleze căsătoria lui Sibylla cu Guy și confiscarea feudei lui Guy de Ascalon. La începutul lui 1185, a aranjat ca Raymond să conducă ca regent pentru fiul Sibylla și a murit înainte de 16 mai.

Balduin conducea personal armata și lupta în fruntea trupelor. A impresionat mereu prin curajul său, respingând toate atacurile lui Saladin. Atunci când boala i s-a agravat, pe la 21 de ani, Regele Lepros, cum ajunsese să fie cunoscut, a rămas căpetenie activă a armatei sale. Fiindcă nu-și mai putea folosi o mână, Balduin al IV-lea mânuia spada cu un singur braț, controlând calul doar din mișcările picioarelor. Pentru cruciați, acest rege-adolescent, lepros, a devenit un veritabil erou.

Pe lângă calitățile sale militare, Balduin al IV-lea s-a dovedit a fi și un abil politician. Deși era doar un adolescent, a știut să atragă în jurul său pe cele mai mari personalități ale lumii cruciate.

Realizând că va muri devreme și fără urmași, Balduin al IV-lea a încercat să ofere Ierusalimului o continuitate dinastică și stabilitate regatului. Prin abilitate a reușit să împace cele două facțiuni care își disputau puterea în Regatul Ierusalimului și a aranjat căsătoria surorii sale Sybilla cu William de Montferatt, urmașul unei puternice familii cu mari posesiuni în Italia. Când sora sa a rămas văduvă, a realizat din nou o mezalianță, de această dată cu un puternic cruciat, Guy de Lusignan. Când a realizat că Guy de Lusignan nu este omul potrivit, chiar și de pe patul de suferință nu s-a sfiit să-l numească urmaș al său pe Balduin al V-lea, nepotul său.

Regele Lepros a murit la numai 24 de ani, în 1185. A fost o autentică legendă, fiind cel mai iubit rege al Ierusalimului.

S-a făcut chiar și un film despre acesta, The Kingdom of Heaven sau Regatul Cerurilor este un film de dramă istorică din 2005, regizat și produs de Ridley Scott și scris de William Monahan. Are o distribuție formată din Orlando Bloom, Eva Green, Ghassan Massoud, Jeremy Irons, David Thewlis, Brendan Gleeson, Edward Norton, Marton Csokas, Liam Neeson, Michael Sheen, Velibor Topić și Alexander Siddig.

Edward Norton îl interpretează pe Regele Lepros, în acest film.

Povestea este plasată imediat după cea de-a doua Cruciadă. Un fierar francez din sat merge în ajutorul Regatului Ierusalimului, în apărarea acestuia împotriva sultanului musulman Ayyubid Saladin, care luptă pentru a recupera orașul de la creștini. Scenariul este o portretizare fictivă a vieții lui Balian din Ibelin (c. 1143–1193).